Anul apariției: 2023 Format: 130x200 mm Număr pagini: 306 Tip copertă: broșată (paperback)
Această carte este dedicată fiecăruia dintre voi care este paralizat sau paralizată de frică la ideea de a-și urma visul sau de a face călătoria la care a visat de când se știe. Și, bineînțeles, tuturor prietenelor și prietenilor care m-au întrebat cum a fost în India și se așteptau să le povestesc totul în maxim cinci minute, pentru că deja în minutul șase începea să apără primul semn de plictiseală să mă tot audă vorbind - vă știți voi care sunteți!!!
Se spune că un om crește în ani. Așa ne-am obișnuit. Să ne tot sărbătorim ziua de naștere. Însă niciodată nu mi-am putut închipui că voi crește în 25 de zile cât în 25 de ani. Zilele au devenit ani, minutele au devenit zile, secundele au devenit ore. Timpul a luat o altă dimensiune. M-am aruncat într-un abis al cunoașterii, fără măcar să știu destinația. Fără să-i înțeleg scopul. Doar am știut că este o călătorie pe care trebuie să o fac. Nu am cum să o evit. Și, odată începută, știam că nu mă mai pot întoarce și că nimic nu va mai fi la fel.
Prin urmare, ești sunteți pregătiți să–mi fiți alături în această călătorie ? Posibil ca nici tu să nu mai fii la fel la final.
DESPRE AUTOARE
Un om ce încearcă să fie o călătoare fără scop, ce consider călătoria ca o terapie pentru minte și pentru suflet.
Copilă retrasă, adolescentă rebelă. În nicicare din cele două ipostaze nu pot să zic că m-au pasionat sau impresionat călătoriile în vreun fel. Am intrat în primul hotel la vârsta de 19 ani, atunci când am ieșit pentru prima dată din țară. Nu mi-am permis să fac asta înainte și nici nu făceam din asta o prioritate în viața mea. Aveam alte probleme mult mai importante. Prima călătorie a fost „în interes de serviciu”, aș putea spune. Asta a fost acum mulți ani, când am început să fac voluntariat la o organizație neguvernamentală din Timișoara. De atunci, am rămas în domeniul cooperării europene și călătoresc cel puțin o săptămână în fiecare lună. Uneori pentru că aleg, alteori că sunt nevoită din cauza serviciului. Mi-am dat seama că îmi place foarte mult această oportunitate. Să călătoresc și, în același timp, asta să facă parte din job-ul meu zilnic. Însă, chiar dacă acum călătoresc mult, întotdeauna am invidiat persoanele care călătoreau doar cu un rucsac în spate. Le vedeam prin aeroporturi și, în timp ce eu eram cu trolerul meu elegant, cu laptopul deschis și cu mii responsabilități pe cap, ele păreau liniștite, fără griji, doar cu un rucsac și multe vise de îndeplinit. Voiam să fiu ca ele. Iar pentru asta, am decis că îmi voi trăi și eu visul meu. De a pleca romantic – eu, rucsacul meu și o destinație care mi-a stârnit admirația încă din adolescență, când l-am descoperit pe Eliade – India. Țara spiritualității, a contrastelor, a mirosurilor, a mătăsurilor rafinate, a condimentelor și a culorilor – cum ar zice unii. Iar cum aș zice eu – țara care îți dă exact ceea ce îi dai și tu, la fel ca viața!
