Lucrarea de față își propune să exploreze relația dintre migrație și securitatea societală prin intermediul cadrului conceptual oferit de Școala de la Copenhaga, depășind astfel limitele interpretărilor convenționale. În consecință, din această perspectivă, migrația nu este analizată exclusiv ca fenomen social sau economic, ci ca proces de securitizare, prin care anumite realități sunt reinterpretate și integrate în sfera securității, devenind, în consecință, obiect al intervenției politice și instituționale.
Mai mult decât atât, în prezent, accentul este plasat asupra securității societale, acea dimensiune subtilă și adesea fragilă a securității, care privește capacitatea unei comunități de a-și conserva identitatea, coeziunea și continuitatea în fața unor transformări percepute ca potențial destabilizatoare și în acest cadru, „celălalt” nu mai este doar o prezență exterioară, ci un element constitutiv al unui proces mai amplu de redefinire identitară, în care granițele dintre „noi” și „ei” devin permeabile, negociabile și, uneori, contestate.
Cititorul este invitat, așadar, într-o incursiune analitică ce depășește explicațiile reductive și retorica simplificatoare a barierelor fizice, orientând reflecția către mecanismele prin care discursul public, percepțiile colective și deciziile politice contribuie la transformarea identității într-un referent de securitate comparabil, ca importanță, cu integritatea teritorială. De asemenea, în egală măsură, această lucrare propune o reflecție asupra rezilienței societăților europene, o reziliență testată nu doar la frontierele externe, ci, mai ales, în profunzimea țesutului social.
Bogdan Aurelian Poliac
-------------------------------------------------
CUPRINS
Introducere Capitolul I: Fundamente conceptuale 1.1. Definiția conceptului 1.2. Viziunea clasică asupra securității 1.3. Viziunea asupra securității post-Război Rece 1.4. Teoria „Școlii de la Copenhaga” 1.5. Securitatea societală Concluzii
Capitolul II: Identitatea 2.1. Aspecte generale 2.2. Identitatea națională 2.2.1. Identitatea națională în epoca globalizării 2.2.2. Conservare sau schimbare? 2.2.3. Multiculturalism și globalizare 2.3. Identitatea europeană o provocare pentru Uniunea Europeană Concluzii
Capitolul III: Unitate și Diversitate 3.1. Determinarea conceptelor de unitate și diversitate 3.2. Instituționalizarea principiului unității în diversitate în Uniunea Europeană 3.2.1. Paradoxul cultural al unității și diversității în construcția europeană 3.3. Argumente în favoarea Europei Concluzii
Capitolul IV: Globalizarea vs. Ciocnirea Civilizațiilor 4.1. Noțiuni teoretice și aspecte generale 4.2. Globalizarea, valorile sociale și ciocnirea civilizațiilor 4.3. De la ciocnirea civilizațiilor la ciocnirea cu realitatea 4.4. Criticile aduse acestei viziuni Concluzii
Capitolul V: Migrația – una dintre provocările Uniunii Europene 5.1. Migrația – Evoluție și context 5.2. Guvernanța migrației: Cheia pentru atingerea obiectivelor dezvoltării sustenabile. Politicile migratorii din ce în ce mai importante 5.3. Sistemul European Comun de Azil: provocări, amenințări și propuneri 5.4. Construcția frontierelor europene. De la utopia unei lumi fără frontiere, spre hotare! Concluzii
Studiu de caz: 2015 - Criza refugiaților la nivelul Uniunii Europene Aspecte introductive Analiza critică a „crizei refugiaților” Criza refugiaților din perspectiva Franței De ce este atât de importantă o abordare comunitară bazată pe solidaritate? De ce azilul și imigrația nu ar trebui să fie o problemă a U.E.? Puncte slabe ale Regulamentului Dublin Analiza SWOT și Concluzii
Concluzii generale Lista figurilor Lista abrevierilor Bibliografie Bibliografie online
