Anul apariției: 2026 Format: 165x235 mm Număr pagini: 298 Tip copertă: broșată (paperback)
Dragă cititorule,
Nu vei găsi aici explicații, analize exhaustive și nici abordarea tipică unui filolog, ci perspectiva unui alt cititor pasionat. Totuși, este ceva ce mi-am propus prin publicarea acestei cărți: să te lassă(-ți/-mi) pui întrebări. Dacă modul meu de a privi o carte îți place, te invit, după lecturare, să cauți răspunsuri în continuare. Cartea se fundamentează pe interesul pe care l-am avut mereu pentru mintea omului și legăturile ei cu realitatea, reflectarea acestora în literatură, precum și pe frânturi, puse laolaltă, din gândirea unor oameni mari: Carl Gustav Jung, Ioan Petru Culianu și Albert-László Barabási. Îți recomand să le deschizi cărțile după sau în timp ce lecturezi această lucrare. De asemenea, îți atrag atenția că este absolut necesar, înainte de a începe, să citești romanul Contesa sângeroasă de Andrei Codrescu, pentru a avea mai întâi o perspectivă despre ce m-a determinat să-l aleg pentru studiu și – de ce nu? – să-mi contrazici opiniile.
O precizare foarte importantă: citatele nemarcate decât prin numărul paginii au fost preluate din varianta publicată la Editura Univers, București, 1997, în traducerea Corneliei Bucur.
Să purcedem, prin urmare, dacă ți-am stârnit interesul, pe un drum inter- și transdisciplinar, prin care să deslușești o viziune a unui alt cititor, în care se întrețes literatura, viața, știința și spiritualitatea, iar cuvintele-cheie sunt: arhetip, neogotic, ritual, traumă, mecanisme cuantice, crimă, identitate, metaficțiune, mundus imaginalis, continuum spațiu-timp, transgendere, biografie, individuație, devianță, profil criminologic, canibalism, entanglare, oglinzi digitale, mysterium tremendum!
Autoarea
Construită subtil printr-un excurs în zone tangente din universul cognitiv, cartea Manuelei Stîngă este rodul unei cercetări doctorale temeinice, susținute inițial de pasiunea autoarei – cititor profesionist – de a face incursiuni în ficțiunea literară, după ce arta cinematografică i-a oferit o revelație pentru aplecarea ei către filmele psihologice și horror. Proiectat în istoria medievală autentică, în prezentul lumii contemporane și în procesul de anticipare a viitorului ființei umane, filmul The Countess (2009), i-a deschis calea către Andrei Codrescu, autorul unui bestseller american, The Blood Countess, roman de mare succes, scris în limba engleză și apărut în română în două traduceri diferite, una a Corneliei Bucur, la Ed. Univers în 1997, și alta a Ioanei Avădani, la Polirom în 2010. Traseul hermeneutic realizat pas cu pas de Manuela Nicoleta Stîngă a oferit, printr-un algoritm transdisciplinar, o identificare a sensurilor plurale. Inserțiile de necontestat în realitatea istorică a Evului Mediu și în mentalitățile epocii, aspect care construiește un statut special romanului, prin raportare la cronicile care păstrează din tipologia umană cazurile excepționale, se proiectează pe specificul omului contemporan, dar și pe dezvoltarea acestuia în viitorul mileniului III, construind un profil original pentru ființa umană ca produs al evoluției istorice a mentalităților. Prof. univ. dr. MINA-MARIA RUSU
Lucrarea se apleacă asupra unui autor româno-american cunoscut, dar pentru care nu există încă un corp critic consistent în România. (…) Romanul împinge povestea personajului dincolo de senzațional, personalitatea ei fiind circumscrisă de ceea ce la începutul secolului XXI se încadrează din ce în ce mai mult în discursul academic al transumanismului, de investigare dincolo de limitele cunoscute ale cogniției. (…) Bathorismul, în viziunea autoarei, este o emanație transumanistă, caracterizat printr-o atemporalitate obținută prin eludarea cronologiei clasice, sau chiar de convertire a ei în mit. (…) Se argumentează că dualitățile specifice goticului (bine-rău, angelic-demonic) sunt împinse spre ambiguizare crescută și relativizare, specifice postmodernității. Prof. univ. dr. Dana Percec, Universitatea de Vest, Timișoara
Contribuția cea mai importantă a acestei cărți este, după mine, conceptul de bathorism propus de autoare. (…) Conceptul este legat de personajul principal, contesa Elisabeta Báthory, un personaj istoric bine cunoscut din Ungaria medievală, dar devenită destul de rapid, ca și Vlad Țepeș, un personaj de legendă. (…) Legat de variile unghiuri din care poate fi analizat textul, aș adăuga că autoarea face în repetate rânduri remarci foarte pertinente legate de conexiunea dintre legenda neagră construită în jurul contesei Bathory și condiția sa feminină. Prof. univ. dr. Cristian Bratu, Universitatea Baylor (S.U.A.)
Cercetarea propusă vizează ca pe baza romanului Contesa sângeroasă a lui Andrei Codrescu - un bestseller - să instituie un spațiu de lectură postmodernă, să fundamenteze un concept nou, bathorismul, între tipologie și individualitate și, nu în ultimul rând, să poziționeze axiologic textul, pe fundalul unei estetici neogotice. Dator cu un spațiu bio/psihologic personajelor sale, autorul transgresează timpul istoric și cel modern și invers, asumându-și simultan sau succesiv recuzita goticului medieval și pe cea a transumanismului previzibil. Prof. univ. dr. Ștefan Găitănaru, UNST Politehnica București, Centrul Universitar Pitești