Disponibilitate:
Tiraj epuizat
Titlu:
Cultura si conceptul de lux in design
Autor(i):
Stefana Roxana Stoica

Descriere

CULTURA ȘI CONCEPTUL DE LUX ÎN DESIGN
ȘTEFANA ROXANA STOICA


  • Editura TOTAL PUBLISHING
  • ISBN 978-606-9024-96-6
  • Anul apariției: 2022
    Format: 148x210 mm
    Număr pagini: 104
    Tip copertă: broșată (paperback)




  • Această lucrare atrage atenția asupra importanței documentării și înțelegerii fiecărei culturi în parte și a modului în care societatea percepe conceptul de lux. Cartea reprezintă, în esență, o invitație pentru studenții,
  • doctoranzii secțiilor de design, sau chiar pentru cei pasionați de acest domeniu, de a studia îndeaproape universul înconjurător din punct de vedere social, economic și psihologic, pentru a determina modalitatea în care partea cultural - estetică își poate face simțită prezența în design. 

  • Cartea concentrează noțiuni diverse în vederea identificării, înțelegerii și emiterii de noi idei și concepte ce reprezintă o bază de plecare spre formarea ariei de design accesate pentru o societate, un grup de indivizi, sau pentru individul luat ca entitate separată. Designul este despre oameni și mediul lor înconjurător, iar din acest motiv se plusează noțiuni din aria sociologică și economică din care fac parte aceștia.
  • Cultura reprezintă un element de identificare în relația dintre produs și spațiul ambiental. Aceasta parcurge arii distincte și diverse, în vederea elaborării unor produse de design conceptual și reinterpretativ.
  • Noțiunea de a îmbina două culturi aflate în antiteză, dar care dețin și anumite similarități stilistice, poate fi accesată de către designerii ce doresc să iasă în evidență prin complexitatea stilistică. Universul cultural, economic, social și estetic formează nucleul de pornire spre alegerea statelor dorite a fi comparate. Lumea vestică și cea estică deține numeroase culturi cu un potențial înalt de atractivitate, fiecare având frumusețile lor; însă pentru a crea un impact vizual mai mare privind modul de trai și modalitatea de definire a luxului de către fiecare tabără în parte, este necesară schițarea unei antiteze stilistice.
  • Conceptele regăsite în această carte susțin pe mai departe sfera designului - fie el ambiental, de produs sau grafic. În acest sens se regăsesc în lucrare documentări în privința culturii și civilizației, în care se punctează importanța identității culturale, a religiei, a interacțiunii în societate a indivizilor de diferite etnii sau rase și chiar o paralelă a Orientului și Occidentului pentru a se discuta despre comunicarea și cultura de masă, precum și modalitatea în care toate acestea impulsionează și creează modificări în timp pe plan estetic și cultural al țării în cauză.
  • De o importanță la fel de mare se constituie și abordarea subiectului ce analizează relevanța avuției materiale din punct de vedere economic și social, pentru a putea identifica necesitățile și dorințele diverse și distincte ale indivizilor cu privire la gamele largi de design.
  • Luxul este un concept relativ, iar în funcție chiar și de naționalitate, individul poate avea preferințe și ținte distincte față de un altul ce are o altă naționalitate sau religie. În această carte se punctează controversele emise de interpretările luxului la nivel general dar și local, a raportului calitate – cantitate, a tipurilor de materiale utilizate și a perceperii psihologice a nuanțelor ce pot încadra produsul într-o ierarhie a puterii și chiar pe individul în sine ce se raportează la produs sau design. De asemenea, trebuie punctată încadrarea în sectorul de lux al designului hand-made ca și identificare a acestuia cu idea de produs unicat sau de serie scurtă.
  • Parcurgerea prin evenimentele istorice care prezintă situații critice pe plan economic și social, poate determina concluzii asupra înțelegerii raportării acestora asupra sectorului de lux.
  • Ierarhia și inegalitatea socială există și a existat din toate timpurile, indiferent de emisferă sau stat, iar cel mai adesea se observă în toate tipurile de medii sociale prin deținerea unor obiecte ce se consideră a fi mai de preț față de altele, precum vestimentația ori accesoriile, ori prin deținerea de diverse obiecte sau proprietăți. Caracterele indivizilor se schimbă mai mult involuntar când iau contact cu indivizi regăsiți în alte trepte sociale.
  • Comerțul este cel care propulsează interacțiunile dintre indivizii statelor mărginașe și nu numai, iar prin acesta se preiau produse ce influențează modalitatea de creare a produselor culturale zonale. Asemeni comerțului, turismul favorizează împrumutarea unui anumit tip de trai sau a unor produse de design denumite chiar iconuri ale țării gazdă.
  • Universul estetic cuprinde toate ariile în care spiritul artistic și tradiția își pun amprenta. Categorisirea unui produs în sectorul luxului este de asemenea discutabilă în ambele state reprezentative ale Orientului și respectiv, Occidentului, iar marja de diferențiere o face ori autenticitatea, ori valoarea bănească, ori unicitatea sau faptul că este lucrat manual cu tenacitatea artistului. Designul de produs al unui stat este direct proporțional cu tradițiile și obiceiurile acestuia. Tehnicile de realizare ale produselor consacrate ca fiind de pe tărâmurile unui stat sunt cunoscute la nivel universal, iar productibilitatea terenurilor sau preocuparea sătenilor, de obicei din zonele rurale, sunt descriptive pentru a ne da seama de modul ulterior de utilizare. Un exemplu regăsim în cazul lânii, al bumbacului și chiar al mirodeniilor ce pot forma o bază de culoare în țesături.
  • Cromatica, în funcție de zonă, ține de modul de traducere al nuanțelor, fiecare pliindu-se pe cunoștințele și tradițiile zonale și religioase. În ceea ce privește designul interior și arhitectural, se utilizează forme, texturi și îmbinări cromatice reprezentative – cel mai adesea fiind inspirate din mediul înconjurător, însă formele și motivele arhitecturale se pot întrepătrunde la un moment dat în istoria acestora prin faptul că au existat diverse influențe culturale venite dinspre alte popoare.
  • Designul interior și arhitectural din prezent aduce la un loc indicii trecutului cu cei ai viitorului apropiat și se formează o fuziune ce poate mulțumi indivizii din contemporaneitate.
  • Adoptarea stilurilor de design interior este distinctă în Orient față de statele din Occident din punct de vedere estetic, cultural, economic și temporal. Spre exemplu, în India se discută despre dorința de a menține vie tradiția meșteșugărească și motivele ornamentale regăsite în designul vestimentar, de produs și arhitectural, însă, pe de altă parte, designul interior spaniol este secționat pe perioade de timp, stilurile interioarelor cunoscute ca fiind curente stilistice ale unor epoci, dar nu este de neglijat nici mica marjă care se dedică designului interior tradițional, regăsit mai cu seamă în zonele rurale.
  • Observarea stilului de viață, al mentalităților celor două popoare, a stilurilor de design adoptate, prin paralela din punct de vedere economică și socială și prin extragerea concepțiilor indivizilor vis-à-vis de zona luxului, se poate pune baza teoretică spre gândirea produsului finit prin îmbinarea tuturor acestor puncte, mai ales ținând cont de cultură și de conceptul de lux.
  • Motivele și simbolurile decorative sunt de asemeni foarte importante deoarece în acestea regăsim spiritul artistic al oamenilor de-a lungul timpului, regăsim autenticitate și valoare culturală.
  • Ornamentarea produselor se alcătuiește mergând pe o reinterpretare a motivelor decorative sau chiar pe o reutilizare a acestora în distincte moduri pentru a crea un finisaj reinterpretat și actual. Motivele independente, bordurile ornamentale și pattern-urile capătă sens prin atenta selectare și alăturare pentru a crea compoziția și prin atribuirea materialelor și nuanțelor bazei pe care se impun și a modului de reprezentare al acestora.
  • Conceperea detaliilor, a elementelor stilistice și amplasarea lor în ansamblul compozițional ține de un gust estetic dezvoltat și de cunoștințe artistice totodată pentru a crea proporțiile, texturile și nuanțele compatibile.
  • Orice element cu scop decorativ are o nuanță ce are corespondent din punct de vedere psihologic, social, ierarhic, în funcție de cultura poporului în cauză pentru care se creează produsul. Cromatica și remarcarea frecvenței de utilizare a nuanțelor pot rezulta indici psihologici și ierarhici reprezentativi, precum nuanțele iconice, pentru indivizii popoarelor despre care se vorbește.
  • Dualitatea unei nuanțe reprezintă adesea un interes crescut pentru designer în a finaliza produsul cu designul scontat dorit, nișat, pentru o anumită categorie de persoane, sau pentru o plajă largă dacă se dorește a fi un produs universal. Conceperea produselor finite se împarte în planificarea propunerilor de design finit, selectarea variantei optime și, în final, în modalitatea de implementare a conceptului. Geometrizarea sau unduirea liniilor motivelor ornamentale se calculează și se trasează în stilul cultural artistic caracteristic popoarelor din care provine influența. Scoaterea în evidență a diferențelor și similitudinilor estetice din compozițiile regăsite în aria unor culturi aflate în antiteză ajută la formarea deprinderii estetice în crearea compoziției pentru produsul finit.
  • Dorința generală a ideilor așternute în această carte este de a-i îndruma pe pasionații de design sau pe designeri să conceapă produse sau elemente de design care să țintească spre atribuirea instantă a culturii din care face parte designul, adică spre recunoașterea indicilor culturali, tradiționali și estetici ai țării în cauză, executând astfel un design de interior, grafic sau de produs care să poată forma în mintea indivizilor sau beneficiarilor, conexiuni vizuale pe plan estetic și cultural.
  • Reinterpretarea designului se poate referi la forme, la crearea noilor volumetrii și la alegerea modalității de lucru pentru fiecare produs în parte, iar rezultatul final estetic se dorește a fi unul de impact prin inovația creativă raportată la dorințele indivizilor din contemporaneitate.
  • Designul interior la nivel general sau local, în contemporaneitate, se apleacă spre inovație, unicitate, reinterpretare; de asemeni produsele finite de design de produs, dar și proiectele de design grafic se vor în aceeași direcție. Cartea în cauză invită la documentare și la gândirea unor noi concepte de design, prin studierea unui stat, a unei zone locale sau a indivizilor ce fac parte dintr-o anumită arie, atât din perspectiva culturală, economică, socială, cât și estetică; în același timp ținând seama de principiile conceptului de lux, raportat la designul finit.
  • Ștefana Roxana Stoica